duminică 22 octombrie 2017 2:05 pm
Download http://bigtheme.net/joomla Free Templates Joomla! 3
Acasa / News / Business / Unicredit: Creșterea economică de peste 5% anticipată pentru anul 2017 ascunde dezechilibre fiscale tot mai mari
Magazin Online

Unicredit: Creșterea economică de peste 5% anticipată pentru anul 2017 ascunde dezechilibre fiscale tot mai mari

foto: stocksnap.io

foto: stocksnap.io

Creșterea economică de peste 5% anticipată pentru anul 2017
ascunde dezechilibre fiscale tot mai mari. Măsuri ad-hoc, majorări de
taxe și reduceri ale investițiilor publice ar putea menține deficitul
bugetar sub 3% din PIB anul acesta, dar nu și în 2018, se arata in raportul trimestri al UniCredit Bank

Creșterea consumului privatși intrările reduse de fonduri europene vor conduce la ieșiri nete de capital din România. În plus,creșterea salariilor într-un ritm mai accelerat decât cel al creșterii productivității indică faptul că leul ar trebui să se deprecieze în anii următori. BNR a majorat dobândala facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie și anticipăm o nouă majorare de 25 de puncte de bază în noiembrie, urmând ca în prima jumătate a anului 2018 să decidă majorarea dobânzii de politică monetară de trei ori.

Creșterea economică rapidă este pusă în pericol de accentuarea dezechibrelor fiscale și externe. La mai puțin de 10ani de la unul dintre cele mai dure programede austeritate din Europa, guvernul României repetă multe dintregreșelile care au condus la recesiunea severă din 2009-2010. Politica fiscală reprezintă cel mai mare risc la adresa stabilității macroeconomice.

 Guvernul continuă să implementeze măsuri populiste, deșiresursele suntlimitate: anticipămo creștere de doar 1,2% a veniturilor din taxe anul acesta, în pofida unei creșteri nominale a PIB de 9,9%. Mai mult, salariile din sectorul public și cheltuielile sociale ar putea crește cu 16,6% în 2017față de 2016.

În căutarea unor venituri suplimentare, guvernul a devenit mai creativ, dar nu neapărat și mai eficient:

1. a anulat decizii anterioare de relaxare fiscală (cum ar fi supraacciza la carburanți eliminată în luna ianuarie și re-introdusă în septembrie-octombrie);

2. a temperat anumite măsuri anunțate anterior (84% din majorarea de anul viitor a salariilor din sectorul public va fi anulată de transferul contribuțiilor sociale în totalitate în sarcina angajaților);

3. a transferat bani de la companiile deținute majoritar de stat (prin repartizarea de dividende din profiturile anului2016 și din rezervele societăților1);

4. a redus cheltuielile pentru investiții publice cu echivalentul a 1,3% din PIB în comparație cu planificarea originală, și

5. a redus rambursările de TVA pentru a compensa –cel puțin temporar –slaba colectare a veniturilor fiscale.

În urma rectificării bugetare semnificative, deficitul anului 2017 ar putea rămâne în preajma sau sub nivelul de 3% din PIB (conform metodologiei europene), mai ales dacă o parte a investițiilor realizate anul acesta vor fi clasificate drept cheltuieli pentru apărare. Cu toate acestea, guvernul riscă să încheie anul 2018 cu un deficit bugetar de aproximativ 3,7% din PIB, pentru că veniturile bugetarenu pot finanța relaxarea fiscală planificată pentru anul viitor. Această estimare a deficitului ia în calcul o continuare a reducerii investițiilor publice.

Creșterea economică ar putea încetini de la 5,3% în 2017 la 3,6% în 2018 pe fondul unei temperări a principalilor factori de creștere, anume consumul și stocurile. Creșterea alertă a salariului va continua să susțină consumul privat, însă veniturile nete vor crește mai încet decât salariilebrute.

Angajații sectorului public se vor bucura de o creștere a salariului brut de 25-70% în 2018, cu cele mai mari creșteri planificate în educație și sănătate. Deși celor din urmă li s-a promis o majorare salarială de 148%, anticipăm o majorare de doar 70%,deoarece cheltuielile bugetare suplimentare până la acel nivel ar fi echivalente cu 0,8% din PIB. Mai mult, transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajatului vamențineritmul mediu de creștere asalariilor nete din sectorul public într-un interval de„doar” 4-40%.

În același timp, salariul mediu net din sectorul privat ar putea crește cu 6% anul viitor, similar majorării din 2017. Creșterea corespunzătoare a salariului mediu brut este de 27%, dacă guvernul forțează companiile private să majoreze salariile brute ale angajaților cu echivalentul contribuțiilor sociale pe care nu le vor mai plăti. Stocurile vor crește în urma recoltei mari de cereale, însă investițiilevor fi afectate de amânarea lucrărilor de infrastructură și de creșterea capacităților de producție neutillizate în industrie (în contrast cu tendința din Europa centrală).

Exporturile nete vor frânacreștereaeconomică, deoarece expansiuneacomerțului cu amănuntul este acoperită preponderent din import. Mai mult, majorările frecvente ale salariului mimim pe economie vor continua să erodeze marjele de profit ale exportatorilor români, care ar avea nevoie de un leu mai slab pentru a-și îmbunătăți situațiafinanciară.

Cererea internă și europeană puternice vor sprijini producția industrială, cu toate că ritmul de creștere al acesteia s-ar putea tempera în 2018 pe fondul unor efecte de bază, al investițillor reduse, al costurilor salariale mai mari și al creșteriilente a producției de energie.

Serviciile vor continua să crească rapid, unele din cele mai performante sectoare fiind trasportul internațional (pe măsură ce comerțul internațional își continuă revenirea), IT (criza de personal e mai puțin stringentă decât în restul Europei centrale) și comerțul cu amănuntul (stimulat de creșterile salariale). Estimăm o creștere de două cifre a construcților din sectorul privat petoate subcomponentele acestora: spații comerciale, logistice, rezidențialeși construcții industriale.

Fluxurile nete de capital stabil ar putea finegative anul acesta și anul viitor, în contrast puternic cu tendințele regionale. Anticipăm o majorare a deficitului comercial cu bunuri la peste 8% din PIB, conducând la o adâncirea deficitului de cont curent, în pofida exporturilorde servicii mai puternice.

Investițiile străine directe ar putea consta în principal în profituri reinvestite, păstrându-șinemodificată ponderea în PIB. Mai îngrijorător este faptul că guvernul a renunțat la îmbunătățirea absorbției fondurilor UE anul acesta, reducând co-finanțarea planificată. Intrările de fonduri structurale și de coeziune s-au redus la 274 milioane de euro în primele șapte luni aleanului 2017(conform Ministerului Finanțelor Publice) și s-ar putea situa sub 1% din PIBanul acesta.

Îmbunătățirea de anul viitor ar putea fi minoră, ținând cont de majorarea constrângerilor bugetare, context în care este puțin probabil să fie inițiate noi proiecte mari de infrastructură.Leul este supraevaluat în continuare din cauza intrărilor de capital în scădere și a majorării costului unitar cu forța de muncă. Tendința de depreciere caracteristică lunilor de toamnă, împreună cu riscurile fiscale și politice ar putea menține cursul EUR-RON în preajma sau chiar desupra nivelului de 4,60 pânăla finalul anului.

“Suntem de părere că BNR va îngădui o depreciere graduală a leului, iar tranziția spre intervalul de tranzacționare de 4,60-4,70 se va produce în primul trimestru al anului 2018, coincizând cu începutul ciclului de majorare a dobânzii de politică monetară.BNR a început înăsprirea monetară prin majorarea dobânzii la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie și anticipăm o nouă majorare până la 0,75% în noiembrie 2017. Până atunci, inflația anuală ar putea accelera peste 2% din cauza reintroducerii accizei la carburanți și a scumpirii energiei electrice și gazelor naturale, toate reflectateîn prețurile plătite de consumatori”, spun analistii Unicredit.

Inflația totală și cea de bază ar putea depăși ținta BNR în ianuarie 2018, din cauza efectelorde bază nefavorabile și a creșterii prețurilor produselor nealimentare și serviciilor. BNR ar putea reacționa majorând dobândade politică monetară de trei ori, până la nivelul de 2,5% în intervalul februarie-mai 2018.

Există riscul adouă conflicte cu autoritățile europene, unul legat de sustenabilitatea fiscală și al doilea legat de independența justiției. Comisia Europeană dispune de mai multe instrumente pentru a pedepsi România decât în cazul Poloniei și al Ungariei, în contextul existenței Mecanismului de Cooperare și Verificare pentru reforme judiciare.

Preluare dailybusiness.ro

Business | Adpres Media | Ponturi pe mail: mediaadpres@gmail.com

Cumpara Publicitate Magazin OnlineCumpara Publicitate
Cumpara Publicitate
loading...
Cumpara Publicitate Magazin OnlineCumpara Publicitate
loading...
Cumpara Publicitate Magazin OnlineCumpara Publicitate

Despre adpres.net

Adpres Media | Adpres.net :) Fara Cenzura
Cumpara Publicitate Magazin OnlineCumpara Publicitate Cumpara Publicitate Magazin OnlineCumpara Publicitate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Social Media Auto Publish Powered By : XYZScripts.com